| |
Localizare
Comuna Tazlău este situată în partea de sud a judeţului Neamţ, în bazinul hidrografic al râului Tazlău, în zona premontană la o altitudine de circa 450 m, având ca vecini urmatoarele comune: - la N:Borleşti - la S:Balcani, jud. Bacău - la V:Tarcău şi Zemeş - la E:Rediu şi Cândeşti.
Accesul se poate face atât din partea de nord (din DN 15 Bacău-Piatra Neamţ, în dreptul localităţii Roznov se accede pe DJ 156 A) cât şi din sud (pe traseul Bacău-Moineşti, în dreptul localităţii Ardeoani se înscrie pe drumul judeţean care duce către Roznov. (click pentru harta)
Distanţa faţa de municipiul Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului, este de 38 de km.
click here
Despre pensiune
În Căminul meu fizio-climatic se poate trăi departe de griji, departe de mode şi formalităţi deşarte, departe de “jazuri”, de vârtejul lumii şi de preocupări absurde.
Nenumăratele poeni şi verzile pajişti aşternute cu iarbă şi îngrădite cu răcoroasele umbre ale codrului oferă pentru fiecare om, familie sau grupare de prieteni locuri de desăvârşită libertate şi splendidă izolare, fiecare alcătuindu-şi programul de viaţă aşa cum îi convine…”
Situată în partea superioară a comunei Tazlău, aproape de izvoarele apei cu acelaşi nume, într-o minunată cetaţuie de munţi împăduriţi, pensiunea noastră se întinde pe o suprafaţă de 1 ha teren pe care s-au ridicat în perioada august 2008 – octombrie 2009, 6 casuţe ca-n poveşti şi clădirea principală formată din living, bucătărie, 3 camere şi baie amenajate rustic, cu specific local.
Pentru cei care vor să evadeze din aglomeraţia şi poluarea oraşului am ales varianta căsuţelor separate în detrimentul unei clădiri compacte, tocmai pentru a crea atmosfera de linişte, armonie si intimitate pe care doar căsuţa bunicii o poate da, cu acoperişul din draniţă, gărduţul şi ceardacul ei.
Masa se serveşte în livingul din bârne de lemn decorat cu toate elementele specifice zonei. Aici veţi gusta meniuri tradiţionale preparate pe bază de produse naturale, proaspete.
(clik pt imagini inclusiv cu bifarea locului pensiunii pe poza din avion)
|
|
Despre Tazlău
Comuna "fară sate", Tazlău este amplasată pe o feudă ce a aparţinut domnitorului Alexandru cel Bun, a fost botezată, cum lesne se deduce, cu sigla cristalinului şi grăbitului râu cu acelaşi nume, a cărui gârla dupa ce pune în mişcare pietrele morii lui Culbece, revine în albia - mamă, împreună cu care dă cotul, furişându-se în judeţul vecin, Bacău.
Documentele de la începutul secolului al XV-lea vorbesc despre satul Tazlău. Alexandrul cel Bun întăreşte acest colţ de ţară, dând carte de întărire din Suceava "celor care vor citi sau vor auzi citindu-se, că acestor adevărate slugi ale noastre, Toader si Ilie, le-au dat lor un loc pe Tazlău, lângă râu, la obârşia lui, la pod unde iese din pădure, să-şi întemeieze o mănăstire să le fie loc de închinăciune, lor şi copiilor lor".
Putem afirma că pământurile acestea au aparţinut ca feudă domnitorului Alexandru cel Bun şi nu apar în documente ca vândute, cumpărate sau donate. Când Ştefan cel Mare urca pe tronul Moldovei, ia în seamă acest colţ de ţară întarindu-l cu străji, de unde îşi poartă numele "Pârâul Străjii" şi înzestrează mănăstirea existentă la 1458 cu această moşie
Comuna Tazlău cuprinde un singur sat care se întinde pe o distanţă de aproximativ 6 km., de-a lungul râului cu acelaşi nume, având pe partea stângă şi văile Brusturatu, Vădurele, Zăvoare, Rotăria, Ciungeţelu, Frăsiniş, iar pe partea dreaptă văile Slătioara, Frumoasa (la hotar) Tulburele, Şoimu (cu afluenţii Verdele şi Bratu), Geamăna, având ca afluent pârâul Negru. Aceste văi fragmentează spre nord muntele Sarghina cu vârful de 879 m (pe teritoriul comunei Borleşti) şi spre sud Dealul Şoimului, aparţinând Munţilor Goşmani dominând aici vârful Măgura Mare de 874 m. Vatra satului se află în partea de S-E pe curba de nivel de 420 m.
Obiective cu valoare de patrimoniu
Putem remarca: Mănăstirea Tazlău cu: Biserica Naşterii Maicii Domnului (1496-1497), ctitor Ştefan cel Mare; Turn de intrare în clopotniţă (sec. al XVI-lea, ctitor Petru Rareş); Turn de bază (1497); Ziduri de imprejmuire (sec. al XV-lea). Obiectivul aparţine Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, categoria "A". Obeliscul eroilor (1922), monument de artă plastică, amplasat în faţa primăriei, proprietate publică, Statuia lui Ştefan cel Mare (2003), amplasata în faţa Mănăstirii Tazlău, proprietate a Fundaţiei I.I.Mironescu, Casa memorială I.I.Mironescu (1883-1939), scriitor, a făcut parte din cercul revistei "Viaţa Românească" .Casa este proprietate privată.
|
|
